Buna ziua tuturor.
Ne reintalnim azi cu un nou subiect legat de pragul de rentabilitate. Cum este o intrebare pe care multi dintre voi mi-ati adresat-o, o sa explic acest subiect luand un exemplu simplu.
Sa zicem ca ne-am deschis o firma si vrem, pentru inceput, sa vindem numai limonada. Limonada va fi naturala, fara conservanti si alti aditivi, si va fi imbuteliata in sticle.
Intrebarea care se pune este: cate sticle cu limonada trebuie sa vindem ca sa ne acoperim toate cheltuielile? Ei bine, numarul minim de sticle vandute care acopera toate cheltuielile pe care le avem in firma este de fapt pragul de rentabilitate. Evident ca peste acest numar minim (=prag de rentabilitate) vom incepe sa avem un castig clar.
Ca sa putem calcula pragul de rentabilitate avem nevoie deci de cateva informatii:
Care sunt toate cheltuielile pe care trebuie sa le realizam ca sa ajungem sa vindem o sticla cu limonada?
Care este pretul cu care sa vindem sticla cu limonada? Evident, pretul unei sticle va trebuie sa acopere toate cheltuielile legate de producerea si vanzarea ei, la care se aduga o anumita suma care sa ne aduca un castig.
Suma pe care o adugam la costul producerii si vanzarii unei sticle se numeste adaos comercial. Acest adaos trebuie sa tina cont atat de pretul altor produse similare din piata, cat si de disponibilitatea clientilor de a plati pretul pe care vrem sa il cerem. Nu vom discuta aici cum se stabileste acest ados comercial, este suficient sa sti ca el se aduga costului unei sticle. Mai multe informatii despre adaosul comercial, le poti afla la cursul meu special de Management financiar pentru decizii financiare. Click aici pentru a afla mai multe despre acest curs.
Sa revenim la pragul de rentabilitate si sa identificam pe rand informatiile de care avem nevoie pentru a-l calcula.
Care sunt cheltuielile necesare pentru productia si vanzarea limonadei?
In primul rand, ca sa producem si sa imbuteliem limonada, trebuie efectuate o serie de cheltuieli cu:
1. Materialele pentru producerea limonadei – lamaile si apa.
2. Materiale pentru imbutelierea limonadei: sticle, capace, etichete (pe care sa mentionam denumirea produsului, continutul, termenul de valabilitate, conditiile de pastrare, etc., dar si numele firmei noastre), materialele necesare pentru imprimarea si lipirea etichetelor pe sticle.
3. Lazile pentru depozitarea si transportul sticlelor cu limonada. Pentru a nu complica exemplul nostru, sa presupunem ca lazile vor fi refolosibile pentru un numar suficient de mare de cicluri de productie.
4. Spatiul de productie, adica incaperea unde se produce si se imbutelilaza limonada (adica fabrica). Daca spatiul este inchiriat, vom avea de platit o chirie lunara. Daca este proprietatea noastra, acest cost nu mai apare.
5. Utilitatile necesare spatiului de productie in ansamablul sau: apa curenta, caldura, curent electric pentru iluminat.
6. Utilitatile necesare functionarii echipamentelor pentru productie si imbuteliere precum: masina de stors lamaile, masina de imbuteliat, masina care fixeaza etans capacele, masina de lipit etichete, echipamentul destinat scrierii si imprimarii informatiilor pe etichetele sticlelor etc. (apa, curent electric, etc).
7. Oamenii care lucreaza la producerea si ambalarea limonadei – respectiv salariile lor lunare.
8. Persoana care se ocupa de intretinerea si curatenia spatiului de productie – salariul sau lunar.
Mai avem insa o serie de cheltuieli ulterioare productiei legate de depozitarea si apoi de vanzarea limonadei catre clienti. Toate acestea intra tot in categoria cheltuielilor fixe pentru ca raman la acelasi nivel indiferent de cantitatea de limonada produsa. Ele vor fi acoperite tot din vanzarea sticlelor cu limonada. Acestea ar putea fi:
9. Spatiul in care sa depozitam limonada. Daca producem o cantitate mare, pana cand ajungem sa o vindem avem nevoie de un spatiu de depozitare si eventual de echipamente de pastrare a limonadei la o anumita temperatura. Avem aici chiria si toate utilitatile acestui spatiu.
10. Cheltuielile legate de modalitatea de vanzare a sticlelor cu limonada. Aici avem trei posibile optiuni:
Daca decidem sa vindem numai prin distribuitori, tariful perceput de distribuitor pentru expunerea si vanzarea produsului nostru.
Daca decidem sa vindem direct (de exemplu intr-un mic magazin propriu), avem chiria si utilitatile spatiului de vanzare.
Daca decidem sa vindem si in magazinul propriu, dar si prin distribuitori, atunci trebuie luate in calcul ambele cheltuieli specifice modului de vanzare.
11. Mijlocul de transport a sticlelor cu limonada catre magazinul nostru si/sau catre distribuitori, dupa caz. Aici intra toate costurile de transport (benzina, asigurari, rovignete daca este cazul, etc.).
12. Modalitatea de promovare a produsului, astfel incat clientii sa afle de acesta, de unde si cum poate fi cumparat (un site, reclame in mass media sau orice alta modalitate de promovare, cu tarifele lor).
13. Salariile lunare ale angajatilor care se ocupa de activitatile de mai sus, respectiv cele cu depozitarea, manevrarea, transportul, si vanzarea limonadei, inclusiv cele cu promovarea produsului nostru.
Si ca viata sa nu ne fie prea usoara, mai avem si alte cheltuieli, tot de natura fixa, care trebuie si ele incluse in costul produsului si anume:
14. Cheltuieli administrative ale firmei, cu tot ce insemana incaperile in care se desfasoara toata activitatea de natura administrativa (cu chire si utilitati).
15. Salariile personalului administrativ (director, contabil, jurist, IT-ist, personal de curatenie, etc.).
16. Taxele pe care trebuie sa le platim catre stat (impozite, contributii, alte taxe locale, etc).
Toate aceste cheltuieli le vom grupa in doua mari categorii.
Cheltuieli (costuri) variabile. Ele cresc proportional cu cantitatea de limonada produsa si imbuteliata. Cu alte cuvinte, cu cat imbuteliem mai multe sticle, cu atat aceste cheltuieli sunt mai mari. Daca ne uitam in lista de mai sus, in aceasta categorie intra doar cheltuielile de la punctele 1 si 2.
Cheltuieli (costuri) fixe. Aceste cheltulieli sunt aceleasi indiferent de cat de multe sau de putine sticle imbuteliem in procesul nostru de productie. Aceste cheltuieli raman la acelasi nivel chiar si daca, din diferite motive, productia este intrerupta pentru o anumita perioada de timp. Daca ne uitam in lista de mai sus, in aceasta categorie intra toate celelalte cheltuieli de la punctele 3 -16.
Absolut toate aceste cheltuieli, si variabile si fixe, trebuie sa fie acoperite prin vanzarea sticlelor cu limonada si sa mai si ramana un castig net suplimentar.
Nota: Dupa cum probabil ai remarcat, in acest articol, ma feresc sa vorbesc despre “profit” si ma refer mai degraba la castigul net pe care il aduce vanzarea produsului dupa acoperirea tuturor costurilor. Pentru determinarea profitului, contabilii iau in discutie si interpreteaza multe alte informatii din natura financiar-contabila la nivel de firma. Despre profit vorbesc mai pe larg la cursul meu de Management financiar pentru decizii financiare. Click aici pentru a afla mai multe despre acest curs.
Revenind la tema noastra de discutie, sa vedem acum cum se determina pragul de rentabilitate.
Ce este pragul de rentabilitate si cum se calculeaza acesta?
Pragul de rentabilitate reprezinta punctul in care castigul pe care il avem din vanzarea unui anumit numar de sticle cu limonada egaleaza (adica acopera)absolut toate cheltuielile variabile si fixe la un loc.
Daca venitul din vanzarea sticlelor este mai mare decat toate cheltuielile la un loc, avem un castig financiar. Din contra, daca venitul din vanzarea sticlelor este mai mic decat toate cheltuielile la un loc, avem pierdere financiara.
Calculul se face dupa urmatoarea formula:
Cu ajutorul graficelor urmatoare iti voi explica, pas cu pas, cum identificam care este pragul de rentabilitate pentru un anumit produs.
Luand ca exemplu sticla cu limonada, sa ne imaginam urmatorul scenariu financiar (mentionez ca sumele sunt alese absolut arbitrar in cifre cat mai simple pentru a fi usor de inteles si nu au nicio legatura cu o analiza reala a acestora). Astfel:
Costul variabil al unei sticle cu limonada: 3 lei
Toate costurile fixe ale firmei: 5.000 lei (= suma cheltuielilor fixe pentru productie, depozitare, vanzare, promovare si administrative)
Pretul de vanzare al unei sticle cu limonada: 5 lei
Daca punem pe un grafic aceste informatii, vom avea urmatoarea situatie:
a) Costurile variabile cresc cu numarul de sticle vandute. Astfel, stiind cat costa producerea unei singure sticle cu limonada, putem reprezenta grafic cum evolueaza nivelul costurilor variabile.
b) Costurile fixe, asa cum am explicat mai sus, nu sunt influentate de numarul de sticle vandute. Prin urmare nivelul lor este unul constant indiferent de numarul de sticle vandute. Chiar daca, din diferite motive, nu producem nicio sticla, costurile fixe raman aceleasi.
c) Costurile totale reprezinta suma cheltuielilor variabile cu cele fixe. Cu alte cuvinte, daca producem doar 1 sticla, costul total va fi de 5.000+3= 5.003 lei. Daca producem 3 sticle, costul lor va fi de 5.009 lei, si asa mai departe.
Grafic, se suprapun graficele celor doua tipuri de costuri, generand costul total care porneste, evident de la nivelul cheltuielilor fixe peste care se adauga cheltuielile variabile in functie de cate sticle producem.
d) Stim deci cum evolueaza costurile pentru producerea si vanzarea sticlelor cu limonanda. Putem acum sa ne gandim si la vanzari si sa vizualizam pe grafic si cum cresc veniturile. Acestea cresc proportional cu numarul de sticle vandute. Daca vindem 1 sticla, vom avea un venit de 5 lei. Daca vindem 4 sticle, venitul va fi de 20 de lei. Si asa mai departe calculam venitul in functie de cate sticle vindem.
e) Putem acum determina care este pragul de rentabilitate. Acest punct se afla la intersectia celor doua linii de pe graphic (venitul din vanzari si costurile totale). Atunci cand venitul din vanzari egaleaza costurile totale, avem situatia in care nu geneream niciun castig, dar nici nu avem nicio pierdere pentru ca ne-am acoperit toate cheltuielile prin vanzarea numar de sticle reprezentat de pragul de rentabilitate.
Dupa cum reiese din acest grafic, cu cat vindem mai multe sticle peste pragul de rentabiliate, cu atat casigul va creste. Daca insa nu atingem pragul de rentabilitate, avem o pierdere financiara.
Utilizarea pragului de renatabilitate
Putem in acest moment sa ne imaginam diferite scenarii de tip “what if” (“si daca….”), prin care sa vedem ce se poate intampla, de exemplu:
daca crestem pretul sticlei cu limonada?
daca cresc sau scad unele dintre cheltuielile variabile pentru producerea sticlei cu limonada?
daca cresc sau scad unele dintre cheltuielile fixe?
daca avem anumite conditii impuse pentru cheltuielile variabile si/sau cele fixe si pentru pragul de rentabilitate (de obicei, numarul de sticle produse depinde de capacitatea de productie), care ar trebui sa fie pretul de vanzare al unei sticle cu limonada?
Pornind de la un scenariu initial, putem genera astfel nenumarate alte scenarii si calcule de acest tip, astfel incat sa putem ajunge la cea mai buna si profitabila varianta de castig pentru firma noastra.
Continuand exemplul din scenariul financiar de mai sus, vom determina mai intai care este pragul de rentabilitate in scenariul initial. Apoi ne vom imagina alte 5 posibile scenarii diferite si vom vedea ce anume se schimba si cum anume.
Se ne reamintim formula:
Scenariul de baza. Cate sticle trebuie vandute pentru a ne acoperi cheltuielile (= pragul de rentabilitate?
Raspuns: Pragul de rentabilitate = Numarul de sticle vandute = 5.000/(5 – 3)= 2.500 de sticle.
Concluzie: Deci ca sa avem castig trebuie sa vindem cel putin 2.501 sticle.
Scenariul 1. Cum se modifica pragul de rentabilitate daca vom creste pretul unei sticle de la 5 lei la 8 lei, cu aceleasi cheltuieli totale (variabile si fixe)?
Raspuns: Numarul de sticle vandute = 5.000/(8 – 3)= 1.000 de sticle.
Concluzie: Crescand pretul de la 5 lie la 8 lei, generam castig daca vindem cel putin 1001 sticle.
Scenariul 2. Ca sa crestem pretul la 8 lei sticla, ar trebui sa investim mai mult in promovarea produsului nostru natural si sa explicam mai amanuntit ca produsul nostru este complet natural si nu contine conservanti sau alti aditivi. Acesta insa ar insemna o crestere, de exemplu cu 20% a cheltuielilor de promovare. Cum se modifica pragul de rentabilitate daca vindem sticla la 8 lei, dar cheltuielil fixe cresc de la 5.000 la 6.000 de lei?
Raspuns: Numarul de sticle vandute = 6.000/(8 – 3)= 1.200 de sticle.
Concluzie: La un pret de 8 lei/sticla, cu chetuilelie fixe crescute de la 5.000 la 6.00 de lei, generam castig daca vindem cel putin 1201 sticle.
Scenariul 3. Dar daca reusim sa scadem costurile variabile la 2.80 lei/sticla (putem de exemplu sa cumparam lamaile la un pret mai mic), insa pastram pomovarea mai agresiva si cheltuielile fixe raman la 6.000 de lei si vindem sticla cu doar 6 lei, care va fi acum pragul de rentabilitate ?
Raspuns: Numarul de sticle vandute = 6.000/(6 – 2.80)= 1.875 de sticle.
Concluzie: In aceste conditii, ca sa generam castig trebuie sa vindem minim 1.876 de sticle.
Scenariul 4. Care ar trebui sa fie pretul minim de vanzarea al unei sticle daca estimam ca vindem minim 3.000 de sticle la un cost variabil de 2.80 lei si cheltuieli fixe de 6.000 de lei?
Raspuns: Aplicand accesi formula, dar scrisa altfel, aflam ca Pretul unei sticle = (Costuri fixe/Nr. Sticle) + Chetuielile variable ale unei sticel = (6.000/3.000) + 2.80 = 4,80 lei sticla.
Concluzie: In aceste conditii, pretul minim pe care il putem fixa ca sa avem castig este peste 4,80 lei pe sticla.
Scenariul 5. Care ar trebui sa fie nivelul minim al costurilor fixe, pentru un prag de rentabilitate de 1.000 de sticle vandute la un pret de 7 lei sticla si un cost de producere al unei sticle de 3 lei?
Raspuns: Aplicand accesi formula, dar scrisa altfel, aflam ca Suma costurilor fixe = Pragul de rentabilitate x (Pretul sticlei - Costul variabil al acesteia) = 1.000 x (7 - 3) = 4.000 lei
Concluzie: In aceste conditii, cheltuielile fixe nu trebuie sa depaseasca sub nicio forma nivelul de 4.000 de lei. Trebuie analizat la care dintre categoriile de cheltuieli fixe se poate face reducere si cu cat.
Si asa mai departe, ne putem “juca” cu toate ciferele pe care le-am estimat pentru fiecare categorie de chetuilala fixa sau variabila, pentru pret, pentru numarul de sticle vandute, etc. Creend astfel diferite scenarii putem decide care este cea mai avantajoasa situatie din punct de vedere financiar si in ce conditii.
Ca sa recapitulam, in acest articol am vorbit despre:
Ce este pragul de rentabiltiate
Care sunt informatiile de care este nevoie pentru a determina matematic si grafic, pragul de rentabilitate.
Cum putem utiliza pragul de rentabilitate pentru luarea deciziilor.
Nota suplimentara. Pentru cei care au auzit despre acest termen, diferenta dintre pretul de vazare al unui produs si costul sau variabil de productie din formula pragului de rentabilitate se numeste contributie. Atunci cand avem mai multe produse sau/si servicii in portofoliul nostru de vanzari, analiza contributiei ne poate aduce multe informatii utile pentru luarea a tot felul de decizii manageriale privind profitabiliatea firmei. Pentru cei care m-au intrebat deja despre contributie si cum se foloseste aceasta,dar si pentru cei carora le-am starnit curiozitatea, promit ca vom discuta despre aceasta intr-un articol viitor. Urmareste newsletterul T&C’n Business si vei afla de indata cand voi discuta despre contributie, dar si despre alte subiecte de interes in management.
De asemenea, daca doresti mai multe detalii despre subiectul discutat in acest articol sau in general despre managementul financiar al firmei tale, te astept la cursul meu de Management financiar pentru decizii financiare.. Acest curs abordeaza, din perspectiva oricarei persoane, fie acesta cu pregatire economico-financiara sau nu, aspectele de natura financiara (si nu contabila) legate de responsabilitatile pe care cu siguranta acesta le are. Indiferent daca conduci o firma sau doar un departament al acesteia, ai de luat multe decizii care afecteaza financiar compania si acest curs te poate ajuta sa le iei in mod obiectiv si eficient.
Daca iti doresti sa afli ceva anume dintr-o anumita arie manageriala de care te ocupi, da-mi te rog de veste – imi va face mare placere sa te ajut. Ne revedem in curand cu blogpostul urmator!